Comuna Craiva este situată în zona de contact a câmpiei înalte a Susagului cu Dealurile Mărăuşului şi Munţii Codru-Moma, pe cursul râului Sartiş, având o suprafaţă administrativă de 11490 ha. Din punct de vedere administrativ, în componenţa comunei intră zece sate: Craiva – sat reşedinţă de comună situat la o distanţă de 85 km faţă de municipiul Arad, Chişlaca, Ciunteşti, Coroi, Mărăuş, Rogoz de Beliu, Stoineşti, Susag, Șiad şi Tălmaci.

Până în anul 1907 pe raza actuală a comunei Craiva existau comunele Chişlaca cu satele Chişlaca,Craiva,Coroi şi Mocirla şi comuna Mărăuş cu satele Mărăuş,Secaci,Ciunteşti,Stoineşti,Rogoz,Şiad,Pocluşa şi Hodişel. Sediul fostei Primării din Mărăuş este construit în anul 1859,iar sediul actual al Primriei Craiva a fost inceput in anul 1904 si finalizat in anul 1906.

In anul 1907 Primăria Chişlaca se mută la Craiva,satul Mocirla trece la comuna Beliu,iar satele Rogoz şi Siad trec de la comuna Mărăuş la comuna Craiva.

Satele Susag şi Tălmaci au aparţinut până în anul 1930 de coomuna Călacea şi Ucuriş. In anul 1930 are loc o nouă modificare administrativ teritorială ce funcţionează până în anul 1968.O singură modificare mai are loc în anul 195o satul Rogoz trece de la comuna Craiva la comuna Mărăuş.

Până în anul 1968 pe raza administrativ teritorială a actualei comune Craiva existau următoarele comune:Chişlaca – cu o populaţie de 1997 locuitori, bărbaţi 994 – femei 1003,având în componenţă satele Chişlaca şi Mocirla(Lunca Teuzului) actualmente pe raza comunei Beliu,Craiva cu o populaţie de 1785 locuitori-bărbaţi 887,femei 898,având în componenţă satele Craiva,Coroi şi Siad,comuna Mărăuş cu populaţie de 2023 locuitori d.c.bărbaţi 989 locuitori-femei 1034,având în componenţâ satele Mărăuş,Rogor,Stoineşşti,Ciunteşti cu cătunul Vălani şi Secaci actualmente pe raza comunei Beliu şi comuna Susag cu o populaţie de 1244 d.c.bărbaţi 574,femei-670,avănd în componenţă satele Susag şi Tălmaci.(datele au fost extrase din Anuarul statistic al regiunii Oradea-1960).

Populaţia comunei număra la ultimul recensământ 3118 locuitori din care 89,4% erau români, 0,1% maghiari, 8,3% rromi, 2% ucrainieni și 0,2% alte naţionalităţi și populaţie nedeclarată.

Deși economia comunei este una predominant agrară, în ultima perioadă sectorul economic secundar și terţiar au avut evoluţii ascendente. Dispunând de un fond forestier de peste 4000 ha, activităţile legate de exploatarea și prelucrarea lemnului sunt bine reprezentate în economia locală.

Pentru turisti, comuna Craiva reprezintă un areal de mare atracţie datorită pitorescului Văii Mărăușului și Vf.-lui Gârbei. Biserica de lemn din satul Ciunteşti purtând hramul “Buna Vestire” ce datează de la 1725 și pictată la interior, în stil bizantin, cu icturile realizate pe pânză sau pe lemn de tei și lipite pe pereţii de scândură, este principalul obiectiv turistic ale comunei.